// JavaScript Document // definitii array-uri var nr_poze_galerie_istorie=29, nr_poze_galerie_arheologie=29, nr_poze_galerie_arta=30, nr_poze_galerie_etnografie=30, nr_poze_galerie_stiintele_naturii=25, nr_poze_galerie_iosif_vulcan=3, nr_poze_galerie_ady_endre=3, nr_poze_galerie_lazar=3, imagine_selectata=0, pagina_activa_galerie=0, ultima_pagina_galerie=0, am_schimbat_pagina_galerie=0; var galerie_mici_istorie = new Array(), galerie_mici_arheologie = new Array(), galerie_mici_arta = new Array(), galerie_mici_etnografie = new Array(), galerie_mici_stiintele_naturii = new Array(), galerie_mici_iosif_vulcan = new Array(), galerie_mici_lazar = new Array(), galerie_mici_ady_endre = new Array(); var texte_galerie_istorie = new Array(), texte_galerie_arheologie = new Array(), texte_galerie_arta = new Array(), texte_galerie_etnografie = new Array(), texte_galerie_stiintele_naturii = new Array(), texte_galerie_iosif_vulcan = new Array(), texte_galerie_ady_endre = new Array(), texte_galerie_lazar = new Array(); // introduc textele in array-uri // texte arta texte_galerie_arta[1]='

Jean Antoine-Houdon (1741-1828) - Diana

'; // texte_galerie_arta[2]='

Hans Canon (1829-1885) - Femeie cu papagal

'; texte_galerie_arta[3]='

Vase (Auguste Daum, Şcoala din Nancy, Franţa, sec. XX)

'; texte_galerie_arta[4]='

Pahare din cristal de Boemia (sec. XVIII)

'; texte_galerie_arta[5]='

Casetă de argint (stil 1900)

'; texte_galerie_arta[6]='

Vaszary Janos (1867-1939) - Parc

'; texte_galerie_arta[7]='

Uşi de altar (Şcoala tiroleză, sec. XV)

'; texte_galerie_arta[8]='

Albert Carrier Belleuse (1824-1887) - Nimfă răpită de centaur

'; texte_galerie_arta[9]='

Dumitru Paciurea (1873-1920) - Portretul lui Ibsen

'; texte_galerie_arta[10]='

Gheorghe Petraşcu (1872-1949) - Peisaj

'; texte_galerie_arta[11]='

Theodor Pallady (1871-1956) - Nud

'; texte_galerie_arta[12]='

Nicolae Tonitza (1886-1940) - Muza pamfletarului

'; texte_galerie_arta[13]='

Iosif Iser (1881-1958) - Familie de tătari

'; texte_galerie_arta[14]='

Gheorghe Anghel (1904-1966) - Cap de fetiţă

'; texte_galerie_arta[15]='

Lucian Grigorescu (1894-1965) - Cassis

'; texte_galerie_arta[16]='

Alexandru Ziffer (1880-1962) - Parcul Şcolii de Pictură

'; texte_galerie_arta[17]='

Marcel Iancu (1895-1984) - Peisaj maritim

'; texte_galerie_arta[18]='

Ovidiu Maitec (n.1925) - Pomul

'; texte_galerie_arta[19]='

Corneliu Baba (1906-1987) - Arlechin

'; texte_galerie_arta[20]='

Alexandru Ciucurencu (1903-1975) - Peisaj

'; texte_galerie_arta[21]='

Ion Ţuculescu (1910-1962) - Portretul soţiei artistului

'; texte_galerie_arta[22]='

Iosif Fekete (1903-1979) - Don Quijote

'; texte_galerie_arta[23]='

Ion Irimescu (n.1903) - Fată cu idol

'; texte_galerie_arta[24]='

Iulia Oniţă (1922-1975) - Cap de fată

'; texte_galerie_arta[25]='

Ion Vlasiu (1909-) - Oana mică

'; texte_galerie_arta[26]='

Jules Perahim - Quatre femmes

'; texte_galerie_arta[27]='

Cecilia Botez-Stork - Vas

'; texte_galerie_arta[28]='

Salon Ludovic XV

'; texte_galerie_arta[29]='

Sală artă românească modernă - detaliu (Theodor Pallady)

'; texte_galerie_arta[30]='

Sală artă avangardă românească - detaliu (Victor Brauner, M.H. Maxy, Irina Codreanu, Mattis Teusch)

'; // texte istorie texte_galerie_istorie[1]='

Hartă ilustrînd Cetatea Oradea (1598)

'; texte_galerie_istorie[2]='

Cheie de boltă (Cetatea Sîniob, 1621)

'; texte_galerie_istorie[3]='

Meşteşugurile şi breslele din Oradea (sec. XVII-XVIII)

'; texte_galerie_istorie[4]='

Cană (1626)

'; texte_galerie_istorie[5]='

Pocal (sec. XVII)

'; texte_galerie_istorie[6]='

Sigiliile breslelor orădene (sec. XVIII)

'; texte_galerie_istorie[7]='

Pistol (sec. XVIII)

'; texte_galerie_istorie[8]='

Planiglob astronomic (sec. XVIII)

'; texte_galerie_istorie[9]='

Cupe din argint, ou de struţ şi cochilie de nautillus (sec. XIX)

'; texte_galerie_istorie[10]='

Puşcă de vînătoare (sec. XIX)

'; texte_galerie_istorie[11]='

Birou care aparţinut lui N. Bolcaş, lider al P.N.R. din Beiuş (Sala Unirii)

'; texte_galerie_istorie[12]='

Ceas de buzunar (sfîrşitul sec. XIX - începutul sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[13]='

Ceas de masă (sfîrşitul sec. XIX - începutul sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[14]='

Ceas de masă (sfîrşitul sec. XIX - începutul sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[15]='

Ceas de buzunar (sfîrşitul sec. XIX - începutul sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[16]='

Aparat de fotografiat (sfîrşitul sec. XIX)

'; texte_galerie_istorie[17]='

Aparat de proiecţie (anii \'50)

'; texte_galerie_istorie[18]='

Balanţă farmaceutică (începutul sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[19]='

Busolă (sec XIX)

'; texte_galerie_istorie[20]='

Butelie de lut (sec. XIX)

'; texte_galerie_istorie[21]='

Fier de călcat (anii \'20)

'; texte_galerie_istorie[22]='

Călimară (sfîrşitul sec.XIX)

'; texte_galerie_istorie[23]='

Carte purtînd semnătura lui Aurel Lazăr (începutul sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[24]='

Casetă pentru bijuterii (sec. XIX)

'; texte_galerie_istorie[25]='

Medalii, decoraţii (sec. XX)

'; texte_galerie_istorie[26]='

Seringi (perioada interbelică)

'; texte_galerie_istorie[27]='

Maşină de măcinat nuci (perioada interbelică)

'; texte_galerie_istorie[28]='

Mojar farmaceutic cu două toarte (sfîrşitul sec. XIX)

'; texte_galerie_istorie[29]='

Portret din ceramică reprezentîndu-l pe gen. Traian Moşoiu (anii \'20)

'; // texte arheologie texte_galerie_arheologie[1]='

Vas neolitic pictat (cca 5500 î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[2]='

Idol "en violon" neolitic (cca 5000-4000 î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[3]='

Vas (cultura Bodrogkeresztúr, 3200-3000 î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[4]='

Pandantiv de tip Koszider (sec.XV î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[5]='

Vas cultic (cultura Otomani, sec. XIV î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[6]='

Cană (cultura Otomani, sec. XIV î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[7]='

Spadă cu cupă la mîner (Oradea, sec. XV-XIV î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[8]='

Aplică scitică de tolbă (Salonta, sec. III-II î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[9]='

Torques celtic (Diosig, sec.II-I, î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[10]='

Piesă de car, din bronz (aşezarea dacică Berindia, sec.II-I î.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[11]='

Podoabe şi monede din argint descoperite în/şi în preajma aşezărilor dacice din Crişana (sec. I a.Chr. - I p. Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[12]='

Vedere generală din Secţia de Istorie (epoca dacică clasică)

'; texte_galerie_arheologie[13]='

Cană de lut cu toartă torsadată (Biharea, sec. IV-V p. Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[14]='

Tezaurul de vase din argint (Tăuteu, sec. V p.Chr.)

'; texte_galerie_arheologie[15]='

Fibulă germanică cu semidisc din argint aurit (Oradea-Salca, sec. V)

'; texte_galerie_arheologie[16]='

Fibulă digitată din argint (sec.VI)

'; texte_galerie_arheologie[17]='

Ornament pentru păr (Galoşpetreu, sec.X)

'; texte_galerie_arheologie[18]='

Medalion bizantin din bronz, cu imaginea Sf. Mihai (Sălacea, sec.XI-XII)

'; texte_galerie_arheologie[19]='

Statuie din piatră (Cetatea Oradea, sec. XIV)

'; texte_galerie_arheologie[20]='

Antefix roman (sec. II-III)

'; texte_galerie_arheologie[21]='

Askos (cultura Otomani, cca 1800 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[22]='

Askos (cultura Otomani, cca 1800 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[23]='

Blazon nobiliar (sec. XV)

'; texte_galerie_arheologie[24]='

Brăţară din bronz (cultura Otomani, cca 1700 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[25]='

Cahlă medievală descoperită în Cetatea Oradea (sec. XVI)

'; texte_galerie_arheologie[26]='

Cheie gotică (sec. XIV-XV)

'; texte_galerie_arheologie[27]='

Rîşniţă manuală descoperită în Cetatea Oradea (sec. XV-XVI)

'; texte_galerie_arheologie[28]='

Tîrnăcop de cupru cu braţe în cruce (cultura Tiszapolgar, cca 3200 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[29]='

Tezaur monetar de la Tărcaia (sec.XVII - începutul sec. XVIII)

'; texte_galerie_arheologie[30]='

Vas-barcă (cultura Otomani, cca 1700 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[31]='

Vas miniatural (cultura Baden, cca 2800 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[32]='

Vas ritualic (cultura Otomani, cca 1800 î.Chr)

'; texte_galerie_arheologie[33]='

Vas lucrat la roată de la Berindia (sec.I î.Chr-sec.I d.Chr)

'; // texte etnografie texte_galerie_etnografie[1]='

Teasc pentru struguri (Bocsig, zona Crişului Alb)

'; // texte_galerie_etnografie[2]='

Ladă de zestre (Budureasa, zona Crişului Alb)

'; texte_galerie_etnografie[3]='

Unelte realizate de meşteri (Vărzari de Jos, zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[4]='

Farfurie (Oradea, zona Crişului Repede)

'; texte_galerie_etnografie[5]='

Farfurie (Borod, zona Crişului Repede)

'; texte_galerie_etnografie[6]='

Vase din ceramică albă (Vadu Crişului, zona Crişului Repede)

'; texte_galerie_etnografie[7]='

Blide şi oală mare (Tîrnăvita, zona Crişului Alb)

'; texte_galerie_etnografie[8]='

Formă de cahlă (Hăşmaş, zona Crişului Alb)

'; texte_galerie_etnografie[9]='

Oale mari - ceramică roşie (Cărpinet, Criştior, Bîrsa, zona Crişului Negru şi Alb)

'; texte_galerie_etnografie[10]='

Ouă încondeiate (zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[11]='

Costume de tineri (Pietroasa, zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[12]='

Costum femeiesc (Izvorul Crişului, zona Crişului Repede)

'; texte_galerie_etnografie[13]='

Costum de bătrînă (Gurani, zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[14]='

Port popular din bazinul Crişului Alb

'; texte_galerie_etnografie[15]='

Pălărie şvăbească (Sîntana, zona Crişului Alb)

'; texte_galerie_etnografie[16]='

Suman unguresc (Tărcaia, zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[17]='

Suman din Sîrbeşti (zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[18]='

Ştergură (zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[19]='

Şterguri (zona Crişului Repede)

'; texte_galerie_etnografie[20]='

Fată de masă (zona Crişului Alb)

'; texte_galerie_etnografie[21]='

Icoană pe sticlă (Iernuţeni)

'; texte_galerie_etnografie[22]='

Icoană pe lemn: Sfînta Fecioară (Beznea)

'; texte_galerie_etnografie[23]='

Icoană pe sticlă (Nicula)

'; texte_galerie_etnografie[24]='

Sala Romulus Vuia

'; texte_galerie_etnografie[25]='

Sală cu mobilier şi textile de interior (ponievi)

'; texte_galerie_etnografie[26]='

Sală cu obiecte de lemn

'; texte_galerie_etnografie[27]='

Sală cu port popular

'; texte_galerie_etnografie[28]='

Interior tărănesc (Şicula, zona Crişului Alb)

'; texte_galerie_etnografie[29]='

Interior tărănesc (Pietroasa, zona Crişului Negru)

'; texte_galerie_etnografie[30]='

Scaune cu spătar antropomorf (Mierag, Ştei, zona Crişului Negru)

'; // texte naturale texte_galerie_stiintele_naturii[1]='

Dinozauri din grupul ornithopodelor, genurile Camptosaurus şi Iguanodon, din depozitul de bauxită din Cretacicul inferior, de la Cornet Lentila 204

'; texte_galerie_stiintele_naturii[2]='

Schelet de mamut, Mammuthus primigenius, datînd din Pleistocenul superior (de acum 40.000 de ani), ce provine din săpăturile paleontologice efectuate în 1972 în Oradea, Cartierul Nufărul, locul fostei Fabrici de Bere (azi locul unui complex comercial)

'; texte_galerie_stiintele_naturii[3]='

Craniu de Ursus spelaeus, ursul cavernelor, Pleistocen superior, Peştera Urşilor

'; texte_galerie_stiintele_naturii[4]='

Plante fosile din depozitele din Liasicul inferior (Jurasic inferior) de la Şuncuiuş

'; texte_galerie_stiintele_naturii[5]='

Parahynobius betfianus, vertebră toracală, paratip, ce provine din Pleistocenul inferior, de la Betfia

'; texte_galerie_stiintele_naturii[6]='

Ouă din colecţia oologică a Muzeului Ţării Crişurilor

'; texte_galerie_stiintele_naturii[7]='

Ou de struţ, Struthio camelus, din Sahara egipteană, colectat în 1860

'; texte_galerie_stiintele_naturii[8]='

Murex regius (Peru) - Din antichitate, purpura extrasă de la melcii marini din grupul Murex a fost utilizată de multe civilizaţii pentru prepararea de farduri, coloranţi textili şi cerneluri. Amerindienii din Mexic şi America de Sud folosesc de 1600 de ani pigmenţi extraşi din aceşti melci

'; texte_galerie_stiintele_naturii[9]='

Harpa ventricosa (Africa de Est) - Specie oceanică foarte rară, trăieşte pe nisipul coraligen

'; texte_galerie_stiintele_naturii[10]='

Fasciolaria tulipa (Bahamas) - Melc prădător marin de talie mare care atacă alte moluşte, inclusiv stridii. Cu marginea anterioară a cochiliei sale dure produce orificii în cochilia prăzii, pe unde introduce trompa şi aspiră conţinutul

'; texte_galerie_stiintele_naturii[11]='

Conus textile (Oc. Indian) - Din veninul produs de melcii oceanici din familia Conidae (a căror înţepătură produce paralizie şi chiar moartea) se prepară un medicament contra atacurilor cerebrale şi afecţiunilor cardiace

'; texte_galerie_stiintele_naturii[12]='

Conus marmoreus (India) - Multe specii de melci oceanici decorativi din familia Conidae sînt foarte preţuite şi de către colecţionari

'; texte_galerie_stiintele_naturii[13]='

Conus admiralis (Oc. Indian) - Din cochiliile melcilor s-au confecţionat din totdeauna cele mai diverse ornamente (brăţări, coliere, pandantive), mai ales în insulele tropicale, utilizînd printre altele şi specii de Conus

'; texte_galerie_stiintele_naturii[14]='

Charonia tritonis (India) - E una din speciile ale căror cochilii s-au utilizat din timpuri străvechi ca şi goarne. Şi în prezent aceasta e folosită în ritualurile preoţilor shintoişti din Japonia, pentru chemarea la rugăciunea zilnică. în Insulele Seychelles, în Indonezia şi Oceania aceste cochilii se folosesc şi azi pentru a semnaliza de la cîţiva kilometri sosirea bărcilor cu peşte

'; texte_galerie_stiintele_naturii[15]='

Troides (Schoenbergia) goliath procus, femelă (I. Serang, Indonezia) - Această subspecie de fluturi, endemică pentru insula indoneziană unde trăieşte (ca şi celelalte din acest grup), este a doua ca mărime din lume. în cazul exemplarelor din colecţia Muzeului Ţării Crişurilor, femela are anvergura de 20,5 cm

'; texte_galerie_stiintele_naturii[16]='

Troides (Schoenbergia) goliath procus, mascul (I. Serang, Indonezia) - Această subspecie de fluturi, endemică pentru insula indoneziană unde trăieşte (ca şi celelalte din acest grup), este a doua ca mărime din lume. în cazul exemplarelor din colecţia Muzeului Ţării Crişurilor, masculul are o anvergură de 17 cm

'; texte_galerie_stiintele_naturii[17]='

Buha, Bubo bubo, este o specie sedentară, destul de rară, prezentă în regiuni montane sau stîncoase. Este o specie în special nocturnă, cea mai robustă dintre speciile europene ale familiei Strigidae

'; texte_galerie_stiintele_naturii[18]='

Huhurez mic, Strix aluco, specia cea mai comună şi cea mai răspândită dintre bufniţe, întîlnită în ţinuturi împădurite, în parcuri din oraşe şi grădini. Este sedentară şi cuibăreşte în copaci scorburoşi

'; texte_galerie_stiintele_naturii[19]='

Vultur negru, Aegypius monachus, cuibăreşte foarte rar în sudul Europei, în regiuni muntoase pustii sau câmpie. Este o specie dispărută din fauna României

'; texte_galerie_stiintele_naturii[20]='

Vulturul sur, Gyps fulvus, cuibăreşte local în număr mic, pe stînci sau în mici grote, în regiunile montane din sudul Europei. Nu mai cuibăreşte în România

'; texte_galerie_stiintele_naturii[21]='

Cocoş de munte, Tetrao urogallus, specie sedentară, care trăieşte mai ales în păduri mari de conifere

'; texte_galerie_stiintele_naturii[22]='

Dropia, Otis tarda, specie sedentară ce cuibăreşte rar şi local pe cîmpiile mai deschise (stepă sau terenuri cultivate). În trecut a fost larg răspîndită în Europa, în prezent este pe cale de dispariţie. În România, apar exemplare puţine în extremitatea vestică a ţării

'; texte_galerie_stiintele_naturii[23]='

Dumbrăveanca, Coracias garrulus, specie destul de rară, răspîndită în sudul şi estul Europei, în regiuni deschise cu copaci mari. La noi în ţară este oaspete de vară

'; texte_galerie_stiintele_naturii[24]='

Sfrîncioc mare, Lanius excubitor, în sudul Europei cuibăreşte în regiuni aride, deschise, iar în nord pe lîngă mlaştini şi luminişuri, în pădurile de conifere şi de mesteacăn. Specie parţial migratoare, la noi oaspete de iarnă

'; texte_galerie_stiintele_naturii[25]='

Lopătar, Platalea leucorodia, pasăre rară cu răspîndire discontinuă, trăieşte pe lîngă ape puţin adînci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş. Cuibăreşte în colonii în stufărişuri, mai rar în copaci sau arbuşti. La noi în ţară este oaspete de vară

'; // texte ady texte_galerie_ady_endre[1]='

Imagini din expoziţie

'; texte_galerie_ady_endre[2]='

Imagini din expoziţie

'; texte_galerie_ady_endre[3]='

Imagini din expoziţie

'; // texte vulcan texte_galerie_iosif_vulcan[1]='

Imagini din expoziţie

'; texte_galerie_iosif_vulcan[2]='

Imagini din expoziţie

'; texte_galerie_iosif_vulcan[3]='

Imagini din expoziţie

'; // texte lazar texte_galerie_lazar[1]='

Imagini din expoziţie

'; texte_galerie_lazar[2]='

Imagini din expoziţie

'; texte_galerie_lazar[3]='

Imagini din expoziţie

'; function initializeaza_pagini_galerie() { var cat=eval("nr_poze_galerie_"+unde_suntem)/12; if (Math.floor(cat)

'; j++; } if ((la-de_la+1)<12) { for(i=(la-de_la+2); i<=12; i++) { document.getElementById("poza_galerie"+i.toString()).className="chenar_poza"; document.getElementById("poza_galerie"+i.toString()).innerHTML=""; document.getElementById("poza_galerie"+i.toString()).style.visibility="hidden"; } } imagine_selectata=0; selecteaza_imagine(1); } function afiseaza_text_ascuns() { if (document.getElementById("chenar_text").clientHeight=de_la;i--) { var de_aici=12*(i-1)+1, pana_aici=(i==nr_pag?eval("nr_poze_galerie_"+unde_suntem):i*12); var j=i-1; x=x+"

"; latime=latime-27; } document.images["linie_nr_pag_galerie"].width=latime.toString(); document.getElementById("chenar_nr_pagini_galerie").innerHTML=x; ultima_pagina_galerie=nr_pag; } function schimba_pagina_de_poze_galerie(de_aici, pana_aici, pag_noua) { // schimba_pagina_galerie(((pag_noua-1)*12)+1,(eval("nr_poze_galerie_"+unde_suntem)<=pag_noua*12?eval("nr_poze_galerie_"+unde_suntem):pag_noua*12)); // verific daca noua pagina este la marginea de sus sau de jos if (pagina_activa_galerie!=0) dezactiveaza_pagina_galerie(pagina_activa_galerie); // colorez numarul de pagina activ alege_nr_pagina_activa_galerie(pag_noua); pagina_activa_galerie=pag_noua; am_schimbat_pagina_galerie=1; // schimb pozele mici schimba_pagina_galerie(de_aici, pana_aici) } function reseteaza_pagini_galerie() { document.images["linie_nr_pag_galerie"].height="298"; document.getElementById("chenar_nr_pagini_galerie").innerHTML=""; pagina_activa_galerie=0; ultima_pagina_galerie=0; am_schimbat_pagina_galerie=0; } function transparenta_nr_pag_galerie(a_cata,pe) { if (pe) { // pun transparenta if (pagina_activa_galerie!=a_cata) { document.getElementById('fundal_pag_galerie_'+a_cata.toString()).style.backgroundColor='rgb(125,125,125)'; document.images["pag_galerie"+a_cata.toString()].style.MozOpacity=0.8; document.images["pag_galerie"+a_cata.toString()].style.filter="alpha(opacity= 80)"; document.images["pag_galerie"+a_cata.toString()].style.opacity=0.8; } } else { // scot transparenta if (am_schimbat_pagina_galerie==0) { if (pagina_activa_galerie!=a_cata) { document.images["pag_galerie"+a_cata.toString()].style.MozOpacity=1; document.images["pag_galerie"+a_cata.toString()].style.filter="alpha(opacity= 100)"; document.images["pag_galerie"+a_cata.toString()].style.opacity=1; document.getElementById('fundal_pag_galerie_'+a_cata.toString()).style.backgroundColor='rgb(255,255,255)'; } } else { am_schimbat_pagina_galerie=0; document.getElementById('fundal_pag_galerie_'+a_cata.toString()).style.backgroundColor='rgb(255,255,255)'; } } } function dezactiveaza_pagina_galerie(numar) { document.images["pag_galerie"+numar.toString()].style.MozOpacity=1; document.images["pag_galerie"+numar.toString()].style.filter="alpha(opacity= 100)"; document.images["pag_galerie"+numar.toString()].style.opacity=1; } function alege_nr_pagina_activa_galerie(numar) { document.getElementById('fundal_pag_galerie_'+numar.toString()).style.backgroundColor='rgb(255,255,255)'; document.images["pag_galerie"+numar.toString()].style.MozOpacity=0.7; document.images["pag_galerie"+numar.toString()].style.filter="alpha(opacity= 70)"; document.images["pag_galerie"+numar.toString()].style.opacity=0.7; }